Luni, 14 octombrie, Casa Romano-Chineza, reprezentata de directorul Tibi H., a fost prezenta la Vernisajul Expozitiei Internationale de Fotografie dedicata aniversarii a 70 de ani de la intemeierea Republicii Populare Chineze.
Expoziția de Fotografie poate fi vizitată în perioada 7-27 octombrie la Palatul Parlamentului – Centrul Expozițional al Camerei Deputaților ”Constantin Brâncuși”.
Vicepresedintele Casei Romano-Chineze, E.S. Romulus-Ioan Budura, prezent impreuna cu distinsa dumnealui sotie, doamna Ana Eva Budura, au fost placut impresionati, mai ales ca dumnealor facand parte din prima generatie de studenti care au invatat limba chineza, s-au intalnit la vernisaj cu ultima generatie a studentilor care studiaza limba chineza.
Cu aceasta ocazie Excelenta Sa, ambasadorul Chinei, doamna Jiang YU, Directorul Institutului Confucius Bucuresti, doamna Luminita Balan, presedintele Senatului Universitatii din Bucuresti, domnul Marian Preda, dar si ambasadorul Romulus Ioan Budura au tinut discursuri emotionante.
Redam mai jos discursul vicepresedintelui Casei Romano-Chineze, E.S. Romulus Ioan Budura:
” STIMATĂ DOAMNĂ AMBASADOR JIANG YU, STIMATE DOMNULE SENATOR, STIMATĂ DOAMNĂ DIRECTOR LUMINIȚA BĂLAN, DRAGI PRIETENI
Sunt onorat să mă aflu în fața domniilor-voastre, astăzi când sărbătorim împlinirea a șapte decenii de la triumful strălucit al revoluției populare în China, de la proclamarea Republicii Populare Chineze. Se cuvine să adresăm conducătorilor chinezi, națiunii chineze sincere felicitări pentru realizările de-a lungul celor șapte decenii și cordiale urări de noi succese în desăvârșirea programului de renaștere a națiunii chineze. Semnificația și consecințele evenimentului ce-l sărbătorim vor fi înțelese pe deplin odată cu scurgerea anilor, însă cert este faptul că acestea vor fi pozitive, prielnice păcii, înțelegerii și prosperității în lume.
Sunt bucuros să mă aflu în fața domniilor-voastre și pentru faptul că în aceste zile se împlinesc 69 de ani de când am pășit pe pământul Chinei, ca student bursier al statului român, împreună cu alți patru tineri români, între care și soția mea aici de față. Am petrecut peste 20 de ani în China, ca student și ca diplomat, îndeplinind în anii 1990-1995 și funcția de ambasador, fiind asociat între timp cu îndatoririle de interpret la nivelul conducătorilor români și chinezi. Îndeplinirea acestor îndatoriri mi-a permis să mă familiarizez cu rațiunile dezvoltării pozitive a relațiilor româno-chineze, să înțeleg de ce ele au fost apreciate de-a lungul anilor drept relații interstatale exemplare. Doresc ca aceste relații să se dezvolte în continuare în mod exemplar și urez din toată inima doamnei ambasador Jiang Yu deplin succes și numeroase satisfacții în îndeplinirea misiunii diplomatice pe care a început-o cu puțin timp în urmă.
Am înțeles că expoziția ce urmează să o vizităm ne familiarizează cu evenimente semnificative pentru fiecare an din cele șapte decenii de guvernare populară în China. Eu nu mă pot implica într-o abordare atât de amănunțită a evoluției Chinei Populare, însă țin să relev semnificația a trei epoci distincte ale istoriei Chinei în aceste șapte decenii, ca și măiestria politică și responsabilitatea liderilor chinezi, în primul rând ale lui Mao Zedong, în a urmări împlinirea aspirațiilor națiunii chineze, una din cele mai vechi și viguroase etnii de pe pământ.
Ne este cunoscut faptul că odată cu încheierea tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Populară Chineză și U.R.S.S. în februarie 1950 la Moscova, în cursul negocierii căruia Mao Zedong a formulat repetate obiecțiunii blocând o vreme desfășurarea negocierilor, I.V.Stalin a impus Chinei un șir de servituți, între care urmarea modelului de dezvoltare sovietic. De abia în decembrie 1978, la ședința plenară a Comitetului Central al P.C.C., China se eliberează de servituțile impuse de I.V.Stalin.
Din decembrie 1978,în China se practică, sub oblăduirea lui Deng Xiaoping, orientarea ,,reformă și deschidere,, politică care asigură Chinei o dezvoltare spectaculoasă. China, care în fiecare deceniu următor își dublează produsul intern brut, este recunoscută în 2008 drept a doua putere economică a lumii. Și totuși, și în aceste noi împrejurări, chinezii îmbrățișează sfatul de ,,a-și acoperi strălucirea și a cultiva smerenia,, ceea ce nu pe puțini observatori îi uimește.
De abia odată cu afirmarea noului lider Xi Jinping, de prin 2013, se intensifică popularizarea concepției ,,un drum, o centură,, care promovează cu ardoare un proiect chinez, la care sunt invitate să participe și alte state ale lumii. Relevanța acestui proiect este amplificată de o nouă inițiativă a președintelui Xi Jinping, lansată la sfârșitul anului 2017, anume aceea a asocierii statelor lumii în vederea realizării ,,comunității destinelor omenirii,,. China se eliberează de recomandarea de ,,a nu avansa proiecte,, și înțelege să-și exercite influența și autoritatea spre a înrâuri formarea unei noi ordini mondiale. Semnificativă în acest sens este și repetarea frecventă a dezideratului de reafirmare (de renaștere) a națiunii chineze, ca factor necesar în făurirea unei noi ordini mondiale, a unei noi lumi.
Desăvârșirea celei de a treia epoci este o chestiune de viitor. Cert este faptul că Republica Populară Chineză înțelege ca la a 70 aniversare a existenței sale să se implice cu autoritatea și influența de care dispune în făurirea unei lumi a tuturor națiunilor care să trăiască în pace, înțelegere și prosperitate. “