Luni, 2 august, la Centrul de Cultură și Arte „George Topîrceanu”, a avut loc lansarea a trei romane semnate de excelența sa, Constantin Lupeanu, scriitor, sinolog de renume și ambasador. Constantin Lupeanu, fost director al Institutului Cultural Roman din Beijing este Invitat Permanent in Colegiul National de Conducere al Casei Romano-Chineze.
„Templierul din Carpați”, „Crimă la MAE” și „Ambasador în Musonia” sunt cărți apărute în 2021 la Editura RawexComs, București. Au vorbit despre cele trei romane Ioan Barbu, Mihaela Rădulescu, Elena Armenescu și Maria Mona Vâlceanu. Moderatorul evenimentului a fost acad. Gheorghe Păun. În ciuda caniculei, oamenii au vrut să fie prezenți la tripla lansare de carte.
Primul care a dat startul discuțiilor literare a fost, desigur, autorul celor trei romane, astfel putând fi aflate sursele de inspirație care au dus la existența acestor povești, total diferite ca gen. Pentru „Templierul din Carpați”, ideea a pornit întâmplător de la o informație care avea legătură cu cel care a înființat Țara Românească prin 1290 și despre care se spunea că ar fost un Cavaler Templier. Romanul „Crimă la MAE”, este o poveste polițistă în care se pot distinge câteva dintre influențele Agathei Christie. Inspirația pentru această carte a pornit datorită unui plic cu bani, primit pe vremea când autorul se afla în Singapore. Despre ultima carte, „Ambasador în Musonia”, scriitorul nu a spus decât că „sunt câteva povești de dragoste puse laolaltă între două coperți”. Doru Dinu Glăvan, președintele Uniunii Ziariștilor, prezent și el la evenimentul din Curtea de Argeș, a ținut un discurs plin de căldură și admirație, divulgând nu doar respectul pe care acesta îl are pentru Constantin Lupeanu ci și câteva povestioare simbolice care le-au marcat prietenia în cei 25 de ani de când se cunosc. „Cel mai important detaliu, pentru mine, legat de Constantin Lupeanu ține de momentul în care am aflat că în Thailanda, Singapore, Vietnam, China, acesta l-a tradus pe Mihai Eminescu. Poetul ne-a dat lucruri pe care noi trebuie să le prețuim. Domnul Lupeanu l-a adus pe cel mai mare poet al țării noastre tocmai până în Asia”, a spus, plin de emoție, Dinu Glăvan. La finalul discursului, scriitorului i s-a înmânat însemnul „100 de ani de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România”, simbolizat printr-o medalie de aur.
O cuvântare generoasă, care a pus accentul tot pe prietenie a venit și din partea lui Ioan Barbu. „Sunt bucuros că pot participa la această triplă lansare de carte în preajma zilei de naștere a autorului. Imensul scriitor și traducător, Constantin Lupeanu, slujitor al cuvântului românesc și, totodată, al diplomației Românești de performanță. Dar astăzi îl cinstim și pe cărturarul, dar și pe sinologul fără pereche. Am avut onoarea și plăcerea să vorbim la telefon și să călătorim prin Vâlcea cu o delegație de editori din China. Constanin Lupeanu, în această vară fierbinte, vine cu trei romane de valoare ce se adaugă marii culturi românești.”
Criticul și doctorul în literatură, Mihaela Rădulescu din Râmnicu Vâlcea a făcut o mică descriere a celor trei cărți pe care a reușit să le citească în patru zile. „Cele trei romane fac dovada unui suflet instruit și sensibil, dar, în același timp, reprezintă un om care reușește să transpună în pagini de ficțiune elemente biografice”, a spus Mihaela Rădulescu. Cărțile transpun în paginile lor personalitatea scriitoricească a autorului. Au puterea să ademenească și să atragă cititorul încă de la primele pagini, iar odată afundat în lectură, este destul de greu să evadezi până nu ajungi la finalul poveștii. Aici se poate vedea pasiunea cu care Constantin Lupeanu a scris. „Primul roman pe care l-am citit, <<Templierul din Carpați>>, uimește printr-o tehnică naratologică interesantă. Pe de-o parte, discursul obiectiv se pliază unor elemente de mitologie, de psihologie, iar asta arată un fel de narațiune realist-mitologică. Totuși, nu e încadrabilă propriu-zis în această orientare estetică pentru că autorul intersectează elemente ale istoriei, ale unor realități concrete ale secolului XII și reușește să transpună într-un fir sociologic elementele care surprind spiritualitatea românească din străfundurile mitologiei dacice. Autorul a surprins note fine care fac dovada adevăratului prozator. Ficțiunea suprapusă peste mitologie și istorie contravin unui discurs bine gândit”, a explicat criticul Mihaela Rădulescu. Aceasta a ținut să facă și o comparație între „Creanga de aur” a lui Mihail Sadoveanu și „Templierul din Carpați”. Cât despre dialog, el este unul teatral care poate fi foarte ușor pus în scenă. ”<<Ambasador în Musonia>>, la prima vedere, pare un roman pur ficțional, dar dacă ne uităm atent, putem observa că se suprapun elemente autobiografice. Pe tot parcursul poveștilor de dragoste surprinse în acest roman, sunt transpuse filosofii ale sistemului asiatic de gândire, de împlinire. Se declanșează o palpitantă călătorie în lumea filosofică a iubirii de tip asiatic. Dincolo de poveștile de dragoste, rămâne ideea, iar autorul trăiește prin idee, pentru idee”, a mai explicat criticul. Legat de cel de-al treilea roman, „Crimă la MAE”, Mihalea Rădulescu a spus că este o poveste captivantă, polițistă, care încită cititorul încă de la început. „Constantin Lupeanu este unul dintre prozatorii care declanșează o nouă dimensiune în ceea ce înseamnă literatura de tip polițist. Ceea ce surprinde romanul este elementul de psihologie umană. Cele trei cărți își plasează singularitatea în spațiul actual al prozei lungi prin finețe naratologică și printr-un <<scurt circuit>> pe care îl provoacă lectorului”, a încheiat aceasta. După terminarea explicațiilor Mihaelei Rădulescu, a urmat o pauză întreținută artistic de Cati Țuțea și Bianca Popescu de la Școala de Muzică din Câmpulung. Acestea au urcat pe scenă și au interpretat, în duet, piesa compusă de Bianca, „Printre brazi și făgețel”. De asemenea, pentru că ziua de naștere a lui Constantin Lupeanu este pe 4 august, întreaga sală a decis să-i cânte “La mulți ani”, urându-i viață lungă și cât mai multe cărți scrise în viitorul apropiat.
Elena Armenescu a precizat ca „titlurile acestor romane fac trimitere directă spre trei categorii distincte: proza memorialistică, roman istoric și roman polițist. <<Ambasador în Musonia>> este un cufăr de proză memorialistică, acolo dăm peste întâmplări, trăiri, evenimente la care autorul a participat și pe care a dorit să le facă nemuritoare, să le transmită mai departe, punându-le într-o lucrare. Volumul are o valoare documentară, dar și una literară. Grație acestor două valori, proza memorialistică, sub toate formele ei, constituie o lectură pe cât de instructivă pe atât de agreabilă ce se bazează mai mult pe măiestria artistică a scriitorului în evocarea diferitelor întâmplări care s-ar pierde dacă nu ar fi imortalizate”, a spus Elena Armenescu. „În romanul istoric, autorul trebuie să cerceteze, mai întâi de toate, cronici și documente. Așadar, din primele pagini ale cărții <<Templierul din Carpați>> constatăm că scriitorul și-a ales o vreme a misterului, anul 1304. Bine documentat, acesta vorbește despre descălecarea lui Negru-Vodă. De-a lungul întregului volum sunt descrise cu multă abilitate, cu multe detalii, o multitudine de întâmplări captivante. Capitolele vorbesc despre Dacia eternă. Cât despre romanul polițist, ca și în cazul Agathei Christie, personajele fac parte dintr-un cerc restrâns. Talentul lui Constantin Lupeanu, mai ales în această operă, se poate observa și la alegerea numelor sugestive”, a încheiat Elena Armenescu.
Modestia incontestabilă a lui Constantin Lupeanu a făcut ca momentul să nu fie privit ca o triplă lansare de carte, ci ca o întâlnire prietenească a iubitorilor de literatură și cultură diversă. Trustul de presă Argeș Expres îi urează autorului un călduros „La mulți ani!”, sănătate, viață plină de inspirație și cât mai multe cărți publicate.
Source: argesexpres.ro, Malvina BÎRSAN