Chinezii din România: 6970 de rezidenți; update/30 aprilie 2022
Cei mai mulți rezidenti chinezi se află în județul Ilfov (2660) și în București (2456). În județul Hunedoara se află 117, iar în celelalte județe numărul este sub 100.
3328 au rezidență pe termen lung (aici ar trebui să intre comercianții, profesioniștii independenți etc.).
1873 sunt membri de familie iar 1646 se află în România pentru angajare.
Sunt 6057 majori și 913 minori; 3986 bărbați și 2984 femei. Sunt 74 de de studenți și mai există categoria ,,alte scopuri”, care cuprinde 49 de rezidenți. Desigur, categoriile nu sunt strict delimitate: pot exista, de exemplu, membri de familie ai unor cetățeni români, care pot fi înscriși și în programe universitare, dar permisul de rezidență contează că este obținut pe baza primului criteriu.
Din cei circa 6000 de cetățeni chinezi rezidenți în Ucraina, circa 5400 au fost evacuați, dintre care aproximativ 3100 prin România, începînd cu data de 28 februarie, în 13 curse charter directe, organizate de partea chineză.
La data de 31 iulie 2021 numărul total era de 7248. În plus, la recensămîntul din 2011, 2017 de cetățeni s-au declarat etnici chinezi. Așteptăm rezultatele de la noul recensămant.
(informațiile provin de la IGI și din presa chinezilor din România, care citează surse diplomatice chineze; Serban Toader)
Ambasadorul Jiang Yu declara ca “dupa statisticilor chineze, volumul comerțului dintre cele două țări a atins un nivel record de 6,78 miliarde de euro în 2020.
În primele șapte luni ale anului 2021, comerțul dintre cele două țări a crescut semnificativ cu 45,4%, din care exporturile României către China au crescut cu 70,4%, iar dezvoltarea a devenit mai sănătoasă și mai echilibrată.
Potrivit statisticilor chineze, la sfârșitul lunii iulie a acestui an, investiția acumulată a Chinei în România a ajuns la peste 500 milioane de dolari, domeniile și metodele de cooperare fiind extinse continuu. S-au făcut pași substanțiali în cooperarea infrastructurii si s-au înregistrat progrese pozitive în cooperarea resurselor umane.
România este a doua țară ca mărime din Europa Centrală și de Est, dar amploarea comerțului bilateral dintre China și România se situează doar pe locul șase în rândul țărilor din regiune și există încă mult spațiu de îmbunătățire.”
În anul 2020, valoarea schimburilor comerciale româno – chineze au totalizat 6.68 miliarde USD (+12,5% față de 2019), din care 942,92 milioane USD exporturi românești (10,94%) și 5.74 miliarde USD importuri (12,76%).
Total comerț bilateral cu mărfuri (2021 – 8 luni), conform statisticii române: 5465,49 milioane USD (+30,08% față de 2020), din care export RO 835,65 milioane USD (+46,45%), iar import 4.629,84 milioane USD (+27,51%).
Total comerț bilateral cu mărfuri, conform statisticii chineze (2021 – 8 luni): 6.664,58 milioane USD (+41,7 %), din care export RO 2.419,29 milioane USD (61,6%), iar import 4.245,28 milioane USD (+32,4 %).
În prezent, pandemia COVID-19 fluctuează, iar în condițiile în care autoritățile statului chinez sunt și vor rămâne concentrate, în continuare pe controlul epidemiei, barierele comerciale aplicate de China la importul de produse agroalimentare (necesitatea semnării de protocoale pe categorii de produs, mecanisme greoaie de punere în practică a acestora, noi reglementări pentru înregistrarea companiilor RO exportatoare – Decretele 248 și 249 ale GACC) nu vor cunoaște relaxări semnificative. De menționat, în contextul COVID-19, sunt noile restricții introduse la exportul de produse alimentare, pe motiv de control al pandemiei coronavirusului, ceea ce a condus la un număr crescut de inspecții, controale și solicitări nejustificate pentru exporturile UE de produse agricole. Pe acest fond, exportul de produse românești în această gamă cu potențial nu va înregistra progrese vizibile.
Faţă de anii anteriori, comerţul exterior chinez tinde să înregistreze o scădere a excedentului balanţei comerciale, fiind influenţat de multipli factori macroeconomici: accentuarea inflaţiei interne, aprecierea semnificativă a monedei naţionale, creşterea valorii şi cheltuielilor cu forţa de muncă, efectele distorsiunilor din piaţa imobiliară, plasamente reduse ale rezervelor valutare, creşterea globală a preţurilor resurselor, recesiunea economică globală.
Republica Populară Chineză este principalul partener comercial al României în zona asiatică din punct de vedere al valorii schimburilor comerciale, atât la export cât şi la import. Până în anul 1990, relaţiile economice româno-chineze au fost reglementate de acorduri guvernamentale, care au asigurat un echilibru al schimburilor economice şi comerciale. Încetarea livrărilor pe piaţa chineză a produselor noastre ce intrau în cadrul compensării creanţelor dintre cele două ţări au determinat scăderea drastică a exporturilor în anii ‘90, atingându-se în anul 1998 nivelul de 22,8 milioane USD. După anul 2000, s-a înregistrat o tendinţă de redresare a schimburilor comerciale bilaterale, astfel încât la finele anului 2010, exportul românesc în R. P. Chineză a atins valoarea de 410 milioane USD. În acelaşi timp, datorită expansiunii puternice şi agresive a exportului chinez pe piaţa internaţională, mai ales datorită oferirii de produse la preţuri foarte mici şi atractive, importurile din R. P. Chineză au crescut puternic, atingând în anul 2010 valoarea de 3,38 miliarde USD, generând o balanţă comercială negativă, în defavoarea României.
Principalele produse româneşti exportate pe piaţa chineză: echipament energetic (componente pentru hidrocentrale şi termocentrale), maşini-unelte, echipamente electrice (reţele de bază), rulmenţi, cilindri laminor, piese şi componente auto, anvelope auto, instrumente şi aparatură optică, produse chimice şi îngrăşăminte complexe NPK, materiale şi articole plastice, cherestea de fag şi panouri din lemn, metale comune, cupru electrolitic, concentrat şi deşeuri de cupru şi alte metale neferoase, confecţii şi tricotaje, vinuri, lână, piei de ovine, etc.
În anul 2017, conform datelor provizorii, structura exportului a fost următoarea: mașini și echipamente (37,1%), lemn și produse din lemn (22,69%), metale și produse din metal (7,68%), produse minerale (2,26%), materiale plastice (6,88%), produse chimice (2,3%), mijloace de transport și componente (7,05%), mobilă (2,3%), etc.
În ultima perioadă există interes deosebit pe piaţa chineză pentru importul din România produse agroalimentare de origine animală şi vegetală (carne de vită şi de ovine, carne de porc şi produse procesate din carne de porc, bovine vii pentru reproducţie, lucernă uscată, grâu, porumb, miere de albine, zahăr din sfeclă de zahar etc.). Pentru aceste produse. autorităţile chineze solicită obţinerea, în prealabil, a accesului pe piaţa chineză şi confirmarea certificatelor sanitar – veterinare şi fito-sanitare. Procedura obţinerii accesului pe piaţa chineză a produselor de origine animală şi vegetală presupune solicitarea oficială în acest sens adresată de către ANSVSA autorităţii de resort din R. P. Chineză.
Principalele 10 produse sau grupe de produse exportate în 2020 în China:
rulmenți în configurații diverse (188 milioane USD, 19,94%);
lemn tăiat sau cioplit longitudinal (112 milioane USD, 11,93%);
tablouri electrice, panouri, console, pupitre (80.5 milioane USD, 8,54%);
panouri de particule și panouri similare din lemn (57,9 milioane USD, 6,8%)
instrumente și aparate pentru reglare sau control automat (29 milioane USD, 3,09%);
cocs de petrol, bitum de petrol si alte reziduuri (25,4 milioane USD, 2,7%);
pompe pentru lichide (24 milioane USD, 2,56%);
îngrășăminte minerale sau chimice (22,7 milioane USD, 2,41%);
articole de robinătărie și alte art. pentru țevi (19,45 milioane USD, 2,06%);
aparate electrice pentru telefonie sau telegrafie (19,45 milioane USD, 2,06%)
Principalele 10 produse prezentate mai sus acoperă 61% din exporturile românești în China. Structura acestora în 2020 a fost similară celei din 2019, singura prezență nouă în acest top fiind cea a îngrășămintelor minerale sau chimice, printr-o creștere anuală de peste două ori, a articolelor de robinătărie și a aparatelor electrice pentru telefonie. Lemnul și articolele din lemn, în forme primare de prelucrare se menține, din păcate, și în acest an în top 3 mărfuri la export, într-o proporție similară anului anterior, de circa 17,73%.
Principalele produse importate din R. P. Chineză în România sunt: aparate de telefon şi piese de schimb, echipamente pentru telecomunicaţii, maşini şi utilaje, produse metalurgice şi articole din metale, produse chimice organice, articole textile şi îmbrăcăminte, încălţăminte, televizoare, aparate de aer condiţionat, tehnică de calcul, instrumente şi aparate optice, materiale de construcţii, metale comune şi articole din metale comune, maşini şi utilaje, instalaţii pentru linii de producţie, mobilă şi produse din lemn, produse minerale, alte bunuri de larg consum. În anul 2017, conform datelor provizorii structura importului a fost următoarea: mașini și echipamente (52,42%), metale și produse din metal (8,38%), produse textile și confecții (7,22%), produse diverse – mobilă, jucării (33,55%), materiale plastice (4,71%), mijloace de transport și componente (3,98%), instrumente optice (4,95%), etc.
Recomandăm deosebită precauţie în stabilirea partenerului de afaceri, în ultimul timp existând cazuri de firme a căror activitate este concentrată pe operaţiuni ilegale, prejudiciind în mai multe rânduri agenţi economici străini şi români.
Pentru protejarea intereselor firmelor româneşti, este necesar ca la negocierea contractului cu partenerul extern să fie prevăzute clauze asiguratorii (folosirea de instrumente bancare şi semnarea unui contract cu clauze ferme privind specificaţia tehnică a produsului, condiţiile de livrare şi plată, penalizări, precum şi arbitrajul).
În R. P. Chineză nu există instituţii care să ofere gratuit date despre bonitatea companiilor. Aceste date pot fi obţinute contra cost de la case de avocatură sau de la China International Electronic Commerce Center (CIECC), instituţie de stat aflată în subordinea Ministerului chinez al Comerţului.
Un factor cheie este acela ca oamenilor din China nu le place sa faca afaceri cu persoane pe care nu le cunosc. Este o idee buna si uneori ceva absolut necesar, sa lucrezi cu un intermediar. Aceasta persoana trebuie sa fie un bun reprezentant, care sa garanteze pentru legitimitatea companiei tale.
Înregistrarea legală a unei companii chineze poate fi verificată în baza de date a Administraţiei Naţionale pentru Industrie şi Comerţ (SAIC) a Republicii Populare Chineze. Pagina este disponibilă numai în limba chineză. Semnificaţia câmpurilor de căutare este, de sus în jos:numele companiei, numele reprezentantului legal al companiei, numărul de înregistrare al companiei.
O lucrare elaborată de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat Biroul de Promovare Comercial Economică Beijing(BPCE Beijing) este si Îndrumarul de afaceri pentru Republica Populara Chineză
China are relaţii diplomatice cu 171 de state, România stabilind relaţii diplomatice cu China, la 5 octombrie 1949. China este membră ONU şi unul din cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate. De asemenea, este membră APEC, ASEAN, FAO, G-77, UNAMID, UNCTAD, UNESCO şi a multor altor organizaţii internaţionale. În 2007 China a stabilit cu Uniunea Europeană un parteneriat strategic (PAC), reflectat în expansiunea rapidă a relaţiilor comerciale dintre acestea, care va îmbunătăţi Tratatul de cooperare economică şi comercială dintre Comunitatea Economică Europeană şi Republica Populară Chineză, semnat în anul 1985. În anul 2008 a fost lansat la Beijing Dialogul Economic şi Comercial la Nivel Înalt (HED) dintre UE şi China, ca un instrument care să abordeze aspecte de interes comun : diversificarea schimburilor comerciale, piaţa de investiţii, protecţia drepturilor de proprietate intelectuală.
T.H.