China – a doua jumătate a anilor ’30.
Războiul de Rezistenţă Împotriva Agresiunii Japoneze (1937-1945), face nenumărate victime și este nevoie de medici pregătiți pentru a salva de la moarte pe cei de pe câmpul de luptă sau din spatele frontului. Doi români răspund pozitiv acestei provocări și se înrolează într-o echipă internațională: medicii Bucur Clejan și David Iancu. Ulterior, acestora li se adaugă și soția doctorului Bucur Clejan, dr. Gisela Clejan, care moare în China răpusă de una din bolile pe care încerca să le trateze.
Dr. Bucur Clejan continuă lupta pentru tratarea soldaților chinezi răniți sau a bolilor care măcinau spatele frontului și reușește să salveze de la moarte mii de vieți. Totodată, el își dedică mare parte din timp și pentru pregătirea personalului medical chinez. Pentru activitatea și devotamentul său, medicul este apreciat și are parte de recunoașterea unui întreg popor! Este privit ca un erou și un prieten etern al poporului chinez, căruia i-a dedicat toată cunoașterea, priceperea și dragostea.
După moartea sa, în 1975, rămășițele sale sunt aduse de la București la Shanghai, în urma demersurilor autorităților chineze și cu sprijinul soției sale de la acel moment, chinezoaica Nelly Clejan. Medicul Bucur Clejan este, până în prezent, singurul român căruia i s-a dedicat un monument în Republica Populară Chineză. Acesta se află amplasat într-un loc cu o simbolistică aparte pentru istoria revoluționară a Chinei, în complexul memorial găsindu-și odihna soția președintelui Sun Yat-sen și familia acestora precum și alți cetățeni străini care au participat la războiul care a condus la crearea Chinei moderne.
La 43 de ani de la moartea doctorului Bucur Clejan, la trei zile după marcarea Remembrance Day, zi în care au fost omagiați 100 de ani de la Armistițiul istoric din 11/11/1918 și cu câteva zile înainte de sărbătorirea Centenarului României, ambasadorul României în China a vizitat monumentul de la Shanghai închinat doctorului Bucur Clejan, pentru a aduce un pios mesaj de recunoștință memoriei medicului român.
În prezența unor oficialități locale, a Șefului Biroului Apărării din cadrul Ambasadei României la Beijing și a Consulului General de la Shanghai, într-un ceremonial simplu dar plin de respect și simbolism, E.S. Basil Constantinescu a depus o coroană de flori la mormântul-monument, a păstrat un moment de reculegere și a asistat la intonarea Imnului Eroilor și a Imnului Național al României.
Ceremonia a fost întregită de prezența celor trei studenți trompetiști ai Universității Transilvania din Brașov care au asigurat și ceremonialul muzical militar al festivității organizate la 11/11 de către Ambasada României la Beijing pentru marcarea a 100 de ani de la Ziua Armistițiului. Uniformele de epocă reprezentative ale ofițerilor și soldaților Armatei Române din Primul Război Mondial, oferite cu generozitate de către Muzeul Județean de Istorie Brașov, au fost purtate din nou cu demnitate și onoare de către Teo Taflan, Balint Császár şi Szilamér Szép. Sobrietatea momentului și puntea peste timp realizată prin prezența celor trei au reprezentat un moment de cinstire cu onoare și onoruri a memoriei unui medic civil care a fost gata să își dedice viața valorilor umaniste pe un front străin.
Momentul a fost unul încărcat de emoție, reamintind, încă o dată, puternica legătură dintre poporul chinez și cel român. Însă mai presus de toate a marcat importanța comemorării valorilor, dedicației și devotamentului oamenilor simpli care au contribuit de-a lungul timpului cu gesturi mici sau mari la consolidarea unei relații speciale între două popoare care, în ciuda distanței geografice, au fost mereu aproape.
source: facebook.com/beijing.mae.ro
