In vara anului 1939, doi medici romani si-au lasat in urma familiile si au plecat in China, dornici sa arate acestui popor ca nu era singur in rezistenta sa impotriva agresiunii nipone.
Lucrand in spitalele militare din sud-vestul tarii, punandu-si la bataie propriile vieti, David Iancu si Bucur Clejan au salvat de la moarte nenumarati militari si civili chinezi, fapte pentru care au castigat respectul netarmurit al Beijingului.
Dupa ce au participat ca medici pe front in timpul Razboiului Civil Spaniol, David Iancu si Bucur Clejan, cu sprijinul Partidului Comunist Roman, s-au alaturat unei echipe umanitare internationale care a sosit in Hong Kong in luna septembrie a anului 1939.
Detasati pe langa unitatile militare ce luptau in provinciile Yunnan, Guizhou, Hunan si Jiangxi, cei doi, pe langa vietile pe care le-au salvat, au contribuit la modernizarea si extinderea serviciului sanitar al diviziilor ce cu greu reuseau sa tina piept atacurilor nipone.
Intr-un razboi care nu era al lor
Chinezii, dupa mai bine de un deceniu de razboi civil si dupa doi ani de lupte impotriva ocupantilor japonezi, erau epuizati si lipsiti de oameni. Bucur Clejan a trebuit sa-si cheme sotia, Gisela, din Romania pentru a le mai usura munca. Ea ajunge in China la inceputul lui 1941, dar moare in 1943 in urma unei epidemii de tifos, epidemie din care si cei doi medici romani au fost norocosi sa scape. In semn de respect, este condusa pe ultimul drum de soldatii chinezi si este ingropata cu onoruri militare.
In ciuda pierderii sale, Bucur a hotarat totusi sa ramana alaturi de Iancu si au continuat sa lucreze impreuna in spitalele de campanie pana la capitularea Japoniei. Desi Iancu a plecat apoi in Myanmar, Bucur a ramas in China, coordonand eforturile de ajutorare in regiunile recucerite de la japonezi.
In spitalul Crucii Rosii din Zhengzhou el o intalneste pe tanara Zhao Jingpu, cea care ii va deveni si cea de-a doua sotie. Ei si-au legat destinele in iarna lui 1945, uniune considerata de multi drept si cea dintai casatorie chino-romana.
Pana in 1948 au ramas in China, dupa care s-au intors in Romania, Bucur primind un post in Ministerul Sanatatii. Sotii Clejan au contribuit la stabilirea relatiilor diplomatice cu Beijingul, dar si la inaugurarea primei ambasade a Chinei in Bucuresti. Jingpu a lucrat apoi ca traducatoare si s-a ocupat cu protocolul in timpul vizitelor delegatiilor chinezesti. Iancu s-a intors si el in tara dupa lovitura de stat a comunistilor, servind cativa ani in cadrul fortelor armate romane.
Dar autoritatile au ramas mereu suspicioase, investigandu-le activitatile din Orientul Indepartat in cel putin doua randuri. Singurul motiv pentru care nu au fost epurati din cadrul partidului a fost ca insusi premierul Chinei, Zhou Enlai, a garantat pentru ei, cunoscandu-i personal inca din timpul razboiului.
Onorati de Beijing
Ba mai mult, cei doi medici au fost invitati in mai multe randuri de guvernul chinez sa viziteze provinciile in care ei practicasera. Desi Bucur a murit in 1975, iar Iancu l-a urmat in 1990, autoritatile de la Beijing au cautat ca macar o data la cativa ani sa-i invite pe urmasii lor inapoi.
In timpul vizitei sale din Romania in 2004, presedintele de atunci al Chinei, Hu Jintao, spunea ca: “Poporul chinez nu va uita niciodata meritele lor.”
Intarind cele spuse, ramasitele lui Bucur Clejan sunt aduse si inhumate in Parcul Mausoleului Song Qingling din Shanghai, unde s-a si ridicat un monument in cinstea lui, singurul din China dedicat unui roman.
Faptele lor au fost rememorate chiar si mai recent, intr-un discurs tinut anul trecut de premierul chinez Li Keqiang in Parlamentul Romaniei.
Poveştile de suflet ale medicilor români, David Iancu şi Bucur Clejan, relatate la Radio China Internaţional
În 1939, doctorul David Iancu a fost trimis de Partidul Comunist să se alăture autorităţilor chineze în timpul celui de-al doilea război chino-japonez (1937-1945), conflict care s-a desfăşurat paralel cu cel de-al Doilea Război Mondial.
Doctorul David Iancu avea 29 de ani când a ajuns în China. Timp de şase ani, medicul român a lucrat alături de alţi voluntari din Europa şi a ajutat China în timpul conflictului cu Japonia. Românul avea experienţă ca medic pe front după ce a luat parte şi la războiul civil spaniol.
Despre experienţa doctorului român David Iancu în China a povestit fiica acestuia, arhitecta Tania Iancu, într-un interviu acordat agenţiei de presă Xinhua.
Astăzi, Xinhua relatează despre povestea românului care a murit în 1990, dar a cărui experienţă în China încă mai prezintă interes. În 2004, în timpul unei vizite oficiale în România, preşedintele Chinei, Hu Jintao, a ţinut să aducă aminte în discursul său despre trei români, doi medici şi soţia unuia din ei care “au ajutat în mod eroic poporul chinez în lupta sa împotriva ocupanţilor japonezi”. Unul dintre ei era David Iancu.
Voluntar în războiul altora
“În întreaga mea copilărie, tatăl nostru ne-a vorbit despre perioada în care a luptat alături de armata chineză. Tata avea în casă obiecte aduse din China, fiecare obiect avea povestea lui şi el ne spunea cum a luptat în China şi prin ce greutăţi a trecut. El a plecat din România cu gândul că trebuie să ajute poporul chinez în lupta împotriva agresiunii japoneze”, declara în 2005, pentru China Radio Internaţional, Tania Iancu.
Astăzi, agenţia de presă Xinhua reia povestea doctorului român, cu ocazia aniversării, a 65 de ani de la victoria Chinei.
Pe 10 august 1939, tânărul doctor David Iancu s-a îmbarcat la bordul vasului Aeneas, care a plecat din Liverpool (Anglia), spre China. Alături de el s-au mai aflat şi alţi medici voluntari: un bulgar, un german şi un austriac.
Odată ajuns în China, doctorul român a îngrijit sute de răniţi în spitale din mai multe regiuni. Alături de el s-a mai aflat un doctor român, Bucur Clejan, şi nevasta acestuia. Cei doi medici români au lucrat împreună până în 1945, când David Iancu a plecat în Myanmar. În perioada celor şase ani petrecuţi împreună în China, cei doi doctori români au lucrat în spitalele militare din sud-vestul Chinei, unde au tratat atât militari răniţi în conflict, cât şi populaţia civilă. În 1941, soţia doctorului Clejan a venit şi ea în China, însă a murit în 1943, în provincia Yunnan.
Chiar dacă s-a aflat în China în perioadă de război, Tania Iancu îşi aminteşte că tatăl său povestea mereu despre această ţară pe un ton pozitiv şi prefera să spună întâmplări amuzante, decât să amintească despre tragedia unui război şi despre dificultăţile celor şase ani petrecuţi într-o zonă de conflict.
Tania a relatat jurnaliştilor de la Xinhua că limba chineză a reprezentat pentru tatăl său o provocare. Chiar dacă a avut la dispoziţie şase ani pentru a învăţa această limbă, multe dintre greşelile de exprimare l-au pus în situaţii amuzante, despre care povestea frecvent copiilor săi, după ce a revenit din Asia.
“Într-o zi, tatălui meu i s-a făcut foame şi a intrat într-un restaurant. A comandat Bao-zi, dar în loc de acest fel de mâncare chelnerul i-a adus un ziar”, îşi aminteşte Tania Iancu.
Memoriile doctorului român, publicate
Fiica cea mică a doctorului David Iancu şi-a adus aminte şi despre o experienţă aproape fatală pentru tatăl său. “În provincia Yunnan, aflată într-o zonă subtropicală, soldaţii aveau de înfruntat boli grave, ca malaria sau holera, din cauza condiţiilor de igienă precare. Tatăl meu s-a îmbolnăvit de tifos şi ar fi murit dacă nu ar fi ajuns la el colegul său din Germania şi dacă nu ar fi fost îngrijit cu atenţie de o asistentă chineză”.
În aceeşi provincie, soţia celui de-al doilea medic român, dr. Bucur Clejan, a murit în 1943 din cauza febrei galbene, un virus transmis prin intermediul ţânţarilor.
După ce a revenit în România, doctorul David Iancu a fost angajat ca ofiţer activ în cadrul Ministerului Forţelor Armate. El a mai avut ocazia să plece în China, iar în timpul unei vizite din 1979, la scurt timp după ce China a lansat reforma economică, doctorul român a fost surprins de schimbările din zonele în care el lucrase în perioada 1939-1945. Cu acea ocazie, o publicaţia lunară a relatat, în numărul din august, despre sprijinul acordat Chinei în timpul războiului cu Japonia.
Editura Vitruviu a publicat un volum scris de doctorul David Iancu, despre experienţa sa ca medic de război: “Nouă ani medic pe front 1937-1945 Spania-China”. Românul şi-a spus povestea prin ani ’80. În această carte, românul vorbeşte şi despre momentul în care l-a salvat pe tatăl lui Petre Roman, fost premier al României în perioada post-decembristă, până în 1991.
source:www.evz.ro
Ceremonie speciala la Shanghai pentru comemorarea unui doctor roman
O ceremonie speciala a avut loc, vineri, la Shanghai, pentru a comemora 110 ani de la nasterea doctorului Bucur Clejan, care s-a remarcat in China in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
“Bucur Clejan este un simbol al prieteniei dintre Romania si China si trebuie amintit pentru totdeauna”, a declarat consulul roman la Shanghai, Florin Marius Tacu, arata English East Day.
source: www.ziare.com, Sambata, 27 Decembrie 2014,
Poveştile de suflet ale medicilor români, David Iancu şi Bucur Clejan, relatate la Radio China Internaţional
O echipă de jurnalişti ai Radio China Internaţional a ajuns, luni, în provincia Guizhou din sudul Chinei, pentru a relata poveştile impresionante ale medicilor din străinătate care au venit în China, în timpul Războiului împotriva agresiunii japoneze, pentru a salva soldaţii şi locuitori chinezi răniţi. Echipa medicală a fost alcătuită din peste 20 de medici din România, Polonia, Germania, Austria, Bulgaria, Cehia, Ungaria, fosta Uniune Sovietică şi din alte ţări. Doi vechi prieteni ai poporului chinez, medicii români
David Iancu şi Bucur Clejan au stat peste şase ani în provincia Guizhou.
Cei 11 reporteri ai Radio China Internaţional vor realiza, timp de şapte zile, în locurile în care erau spitalele în care au lucrat aceşti medici străini, reportaje audio, video şi fotoreportaje. Ei vor realiza, acolo, interviuri cu medici, experţi, cercetători, descendenţi ai militarilor chinezi răniţi şi vor realiza o serie de emisiuni cu poveştile acestor medici nobili pe care poporul chinez nu-i va uita niciodată.
În iunie, redacţia de limba română şi alte departamente din radio vor demara, prin Facebook, o serie de acţiuni interactive despre aceşti medici. În septembrie, rudele acestora vor vizita provincia Guizhou şi vor participa la o ceremonie grandioasă în memoria acestor medici străini.
source: romanian.cri.cn, 2015-05-18
„Medicii români David Iancu si Bucur Clejan
În revista „Puterea prieteniei“ nr. 26 din iunie 2010, Editura Radio China InternaŃional, RedacŃia Română, a fost publicat articolul „Poporul chinez nu va uita meritele medicilor români Bucur Clejan si David Iancu“, editat cu ocazia aniversării de către R. P. Chineză a 65 de ani de la victoria
împotriva agresiunii japoneze.
Cei doi medici români au sosit în China în anul 1939 si au lucrat în spitalele din provinciile Guanxi, Yunnan si Hunan pentru tratarea militarilor chinezi răniŃi în război.
Ulterior,, acestia au fost transferaŃi în provincia Chongquing. În anul 1945 dr. Iancu a plecat în Myanmar. Doctorul Clejan (Iacob Kranzdorf) s-a întors în România în anul 1948. Desi acesta a decedat în anul 1975, iar David Iancu în anul 1990, experinŃele trăite de acestia în China încă mai prezintă interes.
În 2004, în timpul unei vizite oficiale în România, presedintele Chinei, Hu Jintao, a Ńinut să aducă aminte în discursul său despre trei români, doi medici si soŃia unuia din ei care „au ajutat în mod eroic poporul chinez în lupta sa împotriva ocupanŃilor japonezi“.
Cu ocazia împlinirii a 104 ani de la nasterea medicului Bucur Clejan, în cimitirul din Shanghai a fost dezvelită o placă comemorativă, cu numele si fotografia acestuia.
Doctorul David Iancu avea numai 29 de ani în anul 1939, când a fost trimis în China să se alăture autorităŃilor chineze în timpul celui de-al doilea război chino-japonez (1937- 1945), care s-a desfăsurat paralel cu cel de-al Doilea Război Mondial. Perioada în care medicul român a activat a fost de cca. sase ani, acesta lucrând alături de alŃi voluntari din Europa si a ajutat China în timpul conflictului cu Japonia. Pe 10 august 1939, tânărul doctor David Iancu s-a îmbarcat la bordul vasului Aeneas, care a plecat din Liverpool (Anglia), spre China. Alături de el s-au mai aflat si alŃi medici voluntari: un bulgar, un german si un austriac. Odată ajuns în China, doctorul român a îngrijit sute de răniŃi în spitale din mai multe regiuni. Alături de el s-a mai aflat un doctor român, Bucur Clejan si soŃia acestuia. Cei doi medici români au lucrat împreună până în anul 1945,
când David Iancu a plecat în Myanmar. În perioada celor sase ani petrecuŃi împreună în China, cei doi doctori români au lucrat în spitalele militare din sud-vestul Chinei, unde au tratat atât militari răniŃi în conflict, cât si populaŃia civilă. În 1941, soŃia doctorului Clejan a venit si ea în China, însă a murit în 1943, în provincia Yunnan. Pentru faptele sale stau mărturie amintirile fiicei sale, arhitecta Tania Iancu, care a
acordat un interviu pentru China Radio InternaŃional, în 2005: „În întreaga mea copilărie, tatăl nostru ne-a vorbit despre perioada în care a luptat alături de armata chineză. Tata avea în casă obiecte aduse din China, fiecare obiect avea povestea lui si el ne spunea cum a luptat în
China si prin ce greutăŃi a trecut. El a plecat din România cu gândul că trebuie să ajute poporul chinez în lupta împotriva agresiunii japoneze.“
Cu toate că s-a aflat în China în perioadă de război, Tania Iancu îsi aminteste că tatăl său povestea mereu despre această Ńară pe un ton pozitiv si prefera să spună întâmplări amuzante, decât să amintească despre tragedia unui război si despre dificultăŃile celor sase ani
petrecuŃi într-o zonă de conflict.
Tania a relatat jurnalistilor că limba chineză a reprezentat pentru tatăl său o provocare. Chiar dacă a avut la dispoziŃie sase ani pentru a învăŃa această limbă, multe dintre greselile de exprimare l-au pus în situaŃii amuzante, despre care povestea frecvent copiilor
săi, după ce a revenit din Asia. „Într-o zi, tatălui meu i s-a făcut foame si a intrat într-un restaurant. A comandat Bao-zi, dar în loc de acest fel de mâncare chelnerul i-a adus un ziar“, îsi aminteste Tania Iancu. De asemenea, aceasta a împărtăsit presei experienŃa aproape fatală pentru tatăl său. „În provincia Yunnan, aflată într-o zonă subtropicală, soldaŃii aveau de înfruntat boli grave, ca malaria sau holera, din cauza condiŃiilor de igienă precare. Tatăl meu s-a îmbolnăvit de tifos si ar fi murit dacă nu ar fi ajuns la el colegul său din Germania si dacă nu ar fi fost
îngrijit cu atenŃie de o asistentă chineză“. În aceesi provincie, soŃia celui de-al doilea medic român, dr. Bucur Clejan, a murit în
1943 din cauza febrei galbene, un virus transmis prin intermediul ŃânŃarilor. După ce a revenit în România, doctorul David Iancu a fost angajat ca ofiŃer activ în cadrul Ministerului ForŃelor Armate. El a mai avut ocazia să plece în China, iar în timpul unei vizite din 1979, la scurt
timp după ce China a lansat reforma economică, doctorul român a fost surprins de schimbările din zonele în care el lucrase în perioada 1939-1945.
Editura Vitruviu a publicat un volum scris de doctorul David Iancu, despre experienŃa sa ca medic de război: „Nouă ani medic pe front 1937-1945 Spania-China“. source: www.once.ro,
source: www.ziare.com, Laurentiu Dologa