Recent ,Casa Romano-Chineza reprezentata de Tibi Hal. impreuna cu presedintele si vicepresedintele Casei Romano-Chineze Arges, domnul profesor Sebastian Pârlac si respectiv doamna Gabriele Petrescu s-au intalnit cu Sorin Enea, profesor al Universității din Pitești care predă limba română studenților chinezi de la Universitatea de Studii Internaționale din Beijing.
Asist. univ. dr. Sorin Enea predă limba română la Universitatea de Studii Internaționale din Beijing de cinci ani. În ciuda faptului că pandemia l-a blocat în China, iar dorul de casă este uneori foarte puternic, el continuă activitatea de predare cu același entuziasm. Sorin Enea este profesor al Universității din Pitești din 2006. Deși studiile liceale le-a făcut la o clasă cu profil mecanic, la Grupul Școlar „Constantin Brâncoveanu” din Horezu, oamenii pe care i-a întâlnit i-au influențat decisiv viața, îndrumându-i pașii înspre Facultatea de Litere, Istorie și Geografie de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, specializarea Limba și literatura franceză/Limba și literatura română. Pe perioada studiilor de licență a beneficiat de o bursă culturală în Haute-Savoie și de o bursă Erasmus la Universitatea din Rouen, ambele în Franța. După terminarea studiilor de licență a devenit profesor titular la Școala cu clasele I-VIII „Ferigile” din Costești – Vâlcea, unde a predat română și franceză. În paralel, a urmat și un masterat la Universitatea din Craiova. Mai târziu a devenit titular la Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” din Râmnicu-Vâlcea, unde a predat limba franceză. Pe perioada studiilor doctorale, în cadrul unui proiect POSDRU, a efectuat stagii de documentare la Universitatea din Arras – Franța.
Din dorința de a învăța și de a trăi o nouă experiență de predare a acceptat să plece la Beijing. Șocul cultural a fost atenuat de buna organizare a universității gazdă. Sorin Enea spune că ”studenții chinezi, în comparație cu cei români, sunt mai timizi, seamănă mai mult cu elevii de la noi de altădată, care doar ridicau mâna și așteptau să fie numiți pentru a răspunde. Dar treptat, dacă profesorul este deschis, prietenos și fără intenția de a-i pedepsi atunci când fac greșeli, devin și ei deschiși și se poate observa plăcerea de a afla lucruri noi. Majoritatea studenților sunt foarte muncitori. În primii ani de studiu toți învață mult pentru a asimila o limbă despre care nu știu nimic, sau aproape nimic, înainte de a începe să o studieze. După finalizarea studiilor, mulți merg la masterate din alte domenii, sau aleg locuri de muncă ce nu au legătură cu româna. Pentru a fi admiși la facultate, elevii chinezi susțin un examen național, numit Gao Cao, și, în funcție de nota obținută, pot alege universitatea și specializarea la care vor să meargă. Cei care vor să studieze limbi străine se îndreaptă mai ales spre engleză, japoneză, coreană, germană, franceză, spaniolă etc. Pentru limba română optează mult mai puțin, mai ales din cauza faptului că România nu se vede aproape deloc din China, celor mai mulți tineri țara noastră fiindu-le complet necunoscută. Dificultățile cu care se confruntă studenții chinezi atunci când învață română țin și de fonetică, morfologie și sintaxă. De exemplu, la început, nu sesizează diferența dintre c/g, p/b, t/d, la fel cum nici noi nu o sesizăm pe cea dintre diferite sunete din chineză. Limba chineză nu cunoaște nici variația de gen și număr, și nici terminațiile verbale, iar sintaxa poate fi și ea diferită.”. În perioada de început a pandemiei, în China, cursurile s-au desfășurat online, apoi o parte a studenților a revenit în sala de curs. Universitățile din China au sălile foarte bine dotate și se poate lucra foarte ușor și online, și on site, dar și hibrid.
După cinci ani de predare a limbii române în Beijing, Sorin Enea are și reușite: dintre studenții care au terminat studiile în vara trecută, o fată a fost angajată la Ministerul de externe, un băiat – la Radio China Internațional, o altă fată – la o firmă aflată în subordinea Ministerului Comerțului, unde va folosi și limba română. O singură studentă a optat să continue aprofundarea limbii române cu un masterat la o altă universitate. Tot ea a participat la un examen de titularizare pentru un post de limba română, la Universitatea din Xian. Deși a trecut examenul și a fost apreciată în mod deosebit, a refuzat, preferând să meargă la masterat. Un student, care în prezent este în anul al doilea, pasionat de desenele animate cu ponei, a participat la un concurs unde a câștigat un premiu pentru subtitrarea în limba română a acelor desene animate. Din experiența din China, Sorin Enea constată diferențe culturale între români și chinezi: ”noi spunem lucrurile direct, ei mai pe ocolite. De exemplu, dacă nu le place cum m-am tuns, nu vor spune că nu le place, ci vor spune că le plac pantofii mei. O altă diferență, care se poate vedea atunci când profesorul intră în clasă, este aceea că profesorul chinez nu salută verbal, ci este mai mult un salut din privire, din expresia feței. O altă mare diferență este faptul că ei zâmbesc foarte mult. Studenții din China își fac mai puține griji decât cei din România. Având studii superioare, își găsesc destul de ușor un serviciu bun, iar dacă au studiat limbi străine pot deveni profesori, traducători, pot lucra la o mulțime de firme etc. Studenții chinezi plătesc taxă de școlarizare, dar aceasta e destul de mică, poate fi considerată chiar simbolică uneori, iar mâncarea și cazarea sunt ieftine. Pentru limbile din țările din Europa de Est, la Universitatea de Studii Internaționale din Beijing au fost înființate în anul 2015 două tipuri de programe : unul de licență – de patru ani, și unul special – de șapte ani. Cel special prevedea ca studenții să învețe doi ani în China, un an la o universitate din țara a cărei limbă o studiază, apoi din nou un an în China, iar ultimii trei ani la universitatea parteneră. Din cauza pandemiei care a făcut imposibilă deplasarea studenților către Europa de Est și a cheltuielilor foarte mari implicate, acest program special nu va mai continua” Sorin Enea spune că ”România, din China, se vede prin ochii presei occidentale, ori nu se vede deloc. Chinezii sunt deschiși, curioși, informați. Ținând seama de faptul că România a avut relații foarte bune cu China, cei de o anumită vârstă încă au o părere foarte bună despre țara noastră. Pentru tinerii care citesc presa occidentală suntem așa cum ne descriu jurnaliștii de acolo, care, de foarte multe ori, numai de obiectivitate nu pot fi acuzați. Mă întreabă foarte mulți oameni de unde vin, îmi spun ce știu despre România, mulți având idei preconcepute, create de presa internațională”. Pentru momentul când se va întoarce în țară, ar vrea să aducă în bagaj toată experiența de acolo, deschiderea, disciplina, prietenia, curiozitatea și zâmbetul de pe buze, dar și dotările din sălile lor de cursuri. ”De câte ori am ajuns la București, întorcându-mă din străinătate, am constatat că oamenii sunt triști, preocupați și mereu cu capul în jos, îngrijorați. Apoi, la Pitești, din nou am văzut o diferență: oamenii sunt mai bine îmbrăcați, sunt mai veseli, fețele sunt mai destinse!”
Limba, cultura și civilizația românească sunt promovate, în China, în cadru instituționalizat, la Universitatea de Studii Străine din Beijing, în cadrul Facultății de Limbi și Culturi Europene. Secția de limba română s-a înființat conform Acordului Cultural ChinoRomân, în cadrul Institutului de Limbi Străine din Beijing, în luna septembrie, 1956. În acelaşi timp, conform aceluiaşi Acord Cultural Chino-Român, s-a înființat şi secția de limba chineză la Universitatea Bucureşti. Considerată ca fiind cea mai prestigioasă unitate de învățământ superior din China în domeniul studierii limbilor străine și al studiilor internaționale, Universitatea de Studii Străine din Beijing este de multe ori numită şi „leagănul diplomaților”. Fiind subordonată direct Ministerului Educației şi Învățământului din China, nu este doar cea mai veche, dar și cea care oferă cele mai multe programe de limbi străine în China. Este centru național pentru predare şi cercetare a limbilor şi literaturilor străine şi pentru studiile internaționale și centru de formare a interpreților şi traducătorilor de înaltă calificare. De asemenea, universitatea oferă şi programe de studii în domenii precum economie și comerț internațional, finanțe, contabilitate, administrarea afacerilor, managementul informației și diplomație.
Încă de la început şi până astăzi, limba română a avut statut de disciplină obligatorie. Pentru primele trei promoții, programul de studii au fost de cinci ani, după aceea, de patru ani. Fiecare serie e alcătuită din 10 – 20 de studenți. Comparând cu perioada predecembristă, grupele nou înființate sunt mai puțin numeroase, consecință a fluctuațiilor de viziune şi de abordare a raporturilor româno-chineze la toate nivelurile. În prezent, programele educaționale vizează nivelurile licență, masterat şi doctorat. Oferta curriculară cuprinde cursuri practice, cursuri de cultură şi civilizație românească, de literatura română, de redactare în limba română, de traduceri, de istoria românilor şi geografia României, dar şi cursuri specializate, de diplomație şi economie.
La 6 septembrie 1950 primul grup de 5 studenţi chinezi trimişi la studii în România au plecat cu trenul de la Beijing. E vorba de Li Xiling, Zhao Shengzhen, Qiu Zuti, Guo Junqing, Lu Jixin. Când aceştia au intrat în România prin Ungheni au fost întâmpinaţi în mod festiv. Partea română le‑a oferit condiţii deosebite de viaţă şi studiu, şi pentru ei a format o grupă specială cu profesori foarte buni. Puţin mai târziu, la 15 noiembrie, la Gara de Nord din Bucureşti, 5 tineri români – Leonin Vasilescu, Romulus Budura, Toni Radian Herşcu, Anna Eva Szasz şi Maria Comănescu – au urcat în trenul spre îndepărtatul orient. Viitorii studenţi au intrat în China prin Manzhouli – oraş de graniţă la nord‑estul ţării, iar la 30 noiembrie au sosit la Beijing. Şi ei s‑au bucurat de o primire extrem de caldă din partea poporului chinez, având un program de viaţă şi studiu gândit şi pus în pagina realităţii cu mare grijă. Li Xiling şi Romulus Ioan Budura au devenit ambasadori; Zhao Shengzhen a desfăşurat o activitate remarcabilă în industria petrolieră chineză; Qiu Zuti a condus înfiinţarea în 1956 a Catedrei de limba română la Institutul de Limbi Străine din Beijing (BFSU), iar în acelaşi an, Toni Radian Herşcu a deschis Cabinetul de limba chineză la Universitatea din Bucureşti. Anna Eva Szasz (devenită soţia lui Budura), cu un doctorat în cercetarea istoriei Chinei, s‑a remarcat ca cea mai importantă specialistă româncă în domeniu.
În cei peste 66 de ani de existență, s-a avut în vedere formarea la studenți a unui nivel cât mai bun de stăpânire a limbii române, astfel încât aceştia să poată face față cu succes unor sarcini profesionale cât mai diverse, ca interpreți, traducători sau funcționari de rang înalt la instituții de stat însărcinate cu afacerile externe, precum Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii, Ministerul Comerțului Exterior, Ministerul Apărării Naționale, Academia de Ştiințe Sociale, Agenția de presă Xinhua, Radio China Internațional etc. Astfel, în cele 21 de promoții au absolvit mai bine de 200 de licențiați, 11 absolvenți de master şi 3 doctori. Cei mai mulți dintre aceştia au ajuns cadre de bază în diplomație, economie şi
comerțul exterior, cultură, armată, tehnică, ştiință, mass-media, învățământ, cercetare, sport etc. Dintre aceștia, unul a fost ministru adjunct la Ministerul Afacerilor Externe, trei au fost ambasadori la Bucureşti, unul a fost ambasador la Moscova, doi au fost ambasadori la Chişinău, unul a fost ambadasor la Sofia, trei au fost sau sunt încă profesori universitari, unul fost cercetător ştiințific la Academie, doi au fost ofițeri de grad superior în armată.
În prezent, activitatea de predare este asigurată de către 4 cadre didactice, dintre care 3 profesori chinezi – prof. dr. Ding Chao, decanul de vârstă al catedrei, cu o prestigioasă activitate diplomatică și didactică, conf. univ. dr. Pang Jiyang, șefa catedrei, și conf. dr. Dong Xixiao, prodecan al Facultății de Limbi şi Culturi Europene.
În ultimii ani au apărut unele tendinţe şi forme noi de cooperare, îndeosebi cele pentru diseminarea limbii şi culturii chineze în România, crescând interesul pentru predarea limbii şi culturii române în China. La Bucureşti, Sibiu, Braşov, Cluj‑Napoca, Constanţa, din iniţiativa şi prin cooperarea interuniversitară româno‑chineză, s‑au înfiinţat Institutele Confucius, care au atras publicul român, mai ales, tineri şi copii, devenind ferestre deschise pentru cunoaşterea Chinei.
În China, pe lângă Universitatea de Studii Străine din Beijing, limba română, ca specializare, a apărut şi la Beijing International Studies University, acolo unde preda Sorin Enea, Beijing Language and Culture University, Beijing Sport University, la universităţile de limbi străine din Shanghai, Tianjin, Xi’an, Chengdu, precum şi Hebei University of Economics and Business. Sub îndrumarea lectorilor români şi chinezi, tot mai mulţi studenţi încep să înveţe limba lui Eminescu.
Datorita pandemiei globale, Sorin-Dumitru Enea a fost singurul român participant în spectacolul inaugurării JO Beijing 2022. „A fost un eveniment extraordinar, emoționant, o șansă unică în viață de care sunt mândru ca român” declara pentru China Radio International, Sorin-Dumitru Enea, profesor la Beijing International Studies University, unde predă limba română, venind de la Universitatea din Pitești. Aflat de cinci ani în China, Prof. Enea declară, la câteva zile de la ceremonia de inaugurare a Jocurilor Olimpice de iarnă Beijing 2022, că acesta este unul dintre cele mai importante evenimente trăite. Faptul este cu atât mai deosebit cu cât a fost singurul român. În spectacolul de deschidere a JO Olimpice Beijing 2022 au fost implicați peste 3.500 de oameni, de la copii de 4 ani, la vârstnici de peste 70 de ani, cu toții voluntari selectați de organizatori. Au urmat repetiții, programări și reprogramări, iar ce l-a uimit a fost faptul că în toată perioada de pregătire nu a fost impus în carantină, așa cum au fost cei care i-au fost alături, în majoritate elevi și studenți. După eveniment, târziu în noapte, tot grupul din care a făcut parte a fost introdus în carantină, pe cheltuiala organizatorilor, pentru șapte zile, în cadrul unui campus special amenajat.
După 20 de ani de studiu, dr. Lucian Cueşdean a ajuns la concluzia că triburile getice, sub diferite nume, ocupau o arie geografică vastă, din Europa Centrală până în Asia, aproape de China şi de India. Actuala populaţie punjabi, din nordul Indiei, de pildă, este urmaşa unui trib de geţi localizaţi în Asia Centrală cu peste 2.500 de ani în urmă. “Am pornit de la informaţiile legate de marele trib al masageţilor, atestat în centrul Asiei de către istoricii antici şi pomeniţi în Evagrius Scholasticus, scris în secolul VI d.Hr. şi tradus în formula Ecclesiastical History de către E. Walford în 1846, din care citez: «Actuala populaţie JAD din nordul Indiei este descendenta masageţilor. În limba pahalavi, messagetae este tradus Marii Jats». Am plecat pe urmele acestei populaţii, Marii Jats. Chinezii îi numeau Yueci, adică Geţi, consemnând dominaţia lor în Punjabi. Deci, geţii au trăit cândva în Punjabi. De reţinut: neamurile geto-dacice vorbeau aceeaşi limbă, după cum spune geograful antic Strabon (60 î.Hr.-26 d.Hr.), adică de la Carpaţi până în centrul Asiei”, ne-a spus Lucian Cueşdean. “După 20 de ani de studiu, am ajuns la concluzia că cele 80 de milioane de persoane ale comunităţii punjabi vorbesc o română arhaică. Au 2.000 de cuvinte identice, multe din ele comune şi cu latina”.
source: upitmedia.ro; romanian.cri.cn; casaromanochineza.ro – ding chao china si romania70 de ani de colaborare in educatie; libertatea.ro – În Asia, 80.000.000 de oameni vorbesc limba română!