Reuniunea NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu vedem China ca un adversar

Miniştrii de externe ai celor 30 de state membre ale NATO s-au reunit în aceste zile la Bucureşti pentru a discuta despre situaţia regională, despre sprijinul necesar Ucrainei pentru a trece de această iarnă în contextul agresiunii Federaţiei Ruse, despre necesitatea susţinerii Georgiei, Moldovei şi Bosniei-Herţegovina în faţa provocărilor Moscovei şi despre măsurile care trebuie luate, pe baza Noului Concept Strategic, pentru a stopa interferenţele Chinei în infrastructura de telecomunicaţii din Estul Europei şi din Balcanii de Vest. In cadrul reuniunii de la Bucureşti, ce s-a desfăşurat în 29 şi 30 noiembrie, au participat şi miniştrii de externe ai Finlandei si Suediei, in calitate de state membre sa adere la organizatie, dar şi miniştrii de externe ai Ucrainei, Moldovei, Georgiei şi Bosniei-Herţegovina.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO,  a precizat că: “Reuniunea miniştrilor de externe va analiza şi provocările din partea Chinei, stat care nu este adversar al NATO, dar care caută să controleze infrastructura de comunicaţii a aliaţilor din estul Europei şi din Balcanii de Vest. De aceea, pentru a răspunde provocărilor Chinei, trebuie să gestionăm riscurile actuale, să reducem vulnerabilităţile şi să creştem rezilienţa în cadrul Alianţei. (…) Reiterez: China nu e un adversar al NATO, dar observăm o creştere a organizării militare a acestui stat, dezvoltarea de noi arme şi tehnici de luptă, amplasarea unor echipamente de luptă în mai multe zone şi dorinţa de a controla telecomunicaţiile din anumite ţări europene. De aceea trebuie să acţionăm împreună. Vom discuta la Bucureşti măsurile pe care urmează să le luăm, printre care se numără şi păstrarea creşterii tehnologice faţă de China, fără ca acest stat să aibă posibilitatea de a investi în sistemele noastre de apărare avansate”

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat la Bucureşti, că Alianţa nu vede China ”ca un adversar”. ”Vom continua să avem relaţii cu China când este în interesul nostru”, a afirmat el. Acesta a menţionat că, în contextul actual, trebuie evaluată ”dependenţa de toate regimurile autoritare”. ”Vom continua, desigur, relaţiile economice şi comerţul cu China, dar trebuie să fim conştienţi de dependenţa noastră, să ne reducem vulnerabilităţile şi să gestionăm riscurile”, a adăugat Stoltenberg, relatează News.ro.

”În această dimineaţă am abordat şi tema provocărilor care vin din partea Chinei la adresa securităţii şi cum trebuie să ne consolidăm rezilienţa. NATO este o alianţă a Europei şi a Americii de Nord, dar provocările cu care ne confruntăm sunt globale şi trebuie să le abordăm în mod integrat, în NATO. Nu vedem China ca un adversar, vom continua să avem relaţii cu China când este în interesul nostru, nu în ultimul rând să transmitem poziţia noastră comună asupra războiului ilegal al Rusiei în Ucraina. Deci rămânem cu o viziune clară, astăzi miniştrii au luat în considerare dezvoltarea militară ambiţioasă a Chinei, dezvoltările tehnologice şi activităţile hibrid şi cibernetice în creştere. Războiul din Ucraina a demonstrat dependenţa periculoasă de gazul rusesc, aceasta ar trebui să ne facă să evaluăm dependenţa de toate regimurile autoritare, nu în ultimul rând de China, ca lanţ de aprovizionare, tehnologie şi infrastructură. Vom continua, desigur, relaţiile economice şi comerţul cu China, dar trebuie să fim conştienţi de dependenţa noastră, să ne reducem vulnerabilităţile şi să gestionăm riscurile”, a afirmat Jens Stoltenberg, miercuri, într-o conferinţă de presă susţinută la Bucureşti.

El a arătat că miniştrii de Externe au subliniat importanţa respectării liniilor directoare privind rezilienţa NATO şi menţinerea avantajului tehnologic, adăugând că se va continua cooperarea cu partenerii din regiunea indo-pacifică şi cu Uniunea Europeană. ”Miniştrii au discutat şi despre terorism, cea mai directă ameninţare asimetrică la securitatea noastră. Recent am văzut acest lucru cu atacul oribil din Istanbul. Miniştrii au fost de acord că trebuie să ne continuăm eforturile pentru a combate această ameninţare”, a precizat Stoltenberg, citat de universul.net.
Miniştrii de Externe ai NATO au adoptat o declaraţie în cinci puncte în timpul reiuniunii de la Bucureşti. Miniştrii au reiterat ideea că NATO este o alianţă defensivă, dar orice atac asupra oricărui aliat va primi un răspuns unit şi hotărât. Miniştrii au reiterat sprijinul pentru Ucraina şi au condamnat agresiunea Federaţiei Ruse. NATO va continua să sprijine Ucraina, în timp ce va continua să se extindă, urmând ca, astfel, să devină mai puternic, iar statele mai sigure, notează News.ro.
Redăm integral declaraţia adoptată la Bucureşti de miniştrii de Externe NATO:
  1. Ne-am reunit la Bucureşti, în apropierea ţărmului Mării Negre, într-un moment în care invazia în derulare a Rusiei în Ucraina ameninţă pacea, securitatea şi prosperitatea euroatlantice. Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru acest război, o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi a principiilor Cartei ONU. Agresiunea Rusiei, inclusiv atacurile persistente şi inadmisibile asupra civililor ucraineni şi infrastructurii energetice privează milioane de cetăţeni ucraineni de servicii de bază pentru populaţie. A afectat aprovizionarea globală cu alimente şi a pus în pericol ţările şi popoarele cele mai vulnerabile de pe glob. Acţiunile inacceptabile ale Rusiei, inclusiv activităţile hibride, şantajul energetic şi retorica nucleară necugetată subminează ordinea internaţională bazată pe reguli. Suntem solidari cu Polonia ca urmare a incidentului din 15 noiembrie 2022, care a dus la pierderi tragice de vieţi ca rezultat al atacurilor Rusiei cu rachete împotriva Ucrainei. Condamnăm acţiunile crude ale Rusiei împotriva populaţiei civile din Ucraina, încălcările şi abuzurile împotriva drepturilor omului, precum deportările forţate, tortura, tratamentul barbar aplicat femeilor, copiilor şi persoanelor aflate în situaţii vulnerabile. Toţi cei responsabili de crime de război, inclusiv de violenţă sexuală în cadrul conflictului, trebuie traşi la răspundere. De asemenea, condamnăm pe toţi aceia, inclusiv Belarusul, care facilitează în mod activ războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

  1. Salutăm prezenţa de astăzi a ministrului de externe Kuleba, suntem pe deplin solidari cu guvernul şi cu poporul ucrainean în apărarea eroică a naţiunii şi a ţării şi aducem un omagiu tuturor celor care şi-au pierdut viaţa. Rămânem consecvenţi în angajamentul nostru pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei. Nu vom recunoaşte niciodată anexările ilegale ale Rusiei, care constituie o încălcare flagrantă a Cartei ONU. Vom continua şi intensifica sprijinul politic şi practic pentru Ucraina, care continuă să îşi apere suveranitatea şi integritatea teritorială, precum şi valorile noastre comune împotriva agresiunii Rusiei şi vom menţine acest sprijin atât timp cât va fi necesar.  În acest context, NATO va continua să se coordoneze strâns cu actorii relevanţi, inclusiv organizaţiile internaţionale, în special UE, precum şi statele cu care împărtăşim aceleaşi valori şi viziune. Pornind de la sprijinul acordat până acum, vom ajuta Ucraina să îşi consolideze rezilienţa, să îşi apere populaţia şi să contracareze campaniile de dezinformare şi minciunile Rusiei. Aliaţii vor acorda asistenţă Ucrainei pentru repararea infrastructurii energetice pe măsură ce îşi apără populaţia de atacurile cu rachete. De asemenea, rămânem hotărâţi în sprijinirea eforturilor pe termen lung ale Ucrainei pe calea reconstrucţiei post-conflict şi a reformelor, astfel încât Ucraina să îşi poată asigura viitorul liber şi democratic, să îşi modernizeze sectorul de apărare, să îşi consolideze interoperabilitatea pe termen lung şi să descurajeze agresiuni viitoare. Vom continua să întărim parteneriatul nostru cu Ucraina pe măsură ce avansează în aspiraţiile sale euroatlantice.

  1. Finlanda şi Suedia participă astăzi în calitate de state invitate să adere la Alianţă. Aderarea le va face mai sigure, NATO mai puternic şi spaţiul euroatlantic mai sigur. Securitatea lor este de importanţă directă pentru Alianţă, inclusiv pe perioada procesului de aderare.

  1. Reamintind faptul că Balcanii de Vest şi regiunea Mării Negre sunt zone de importanţă strategică pentru Alianţă, salutăm întâlnirea noastră cu miniştrii de externe din statele partenere, Bosnia şi Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova, în condiţiile în care NATO îşi consolidează sprijinul adaptat pentru edificarea integrităţii şi rezilienţei, dezvoltarea capacităţilor şi susţinerea independenţei politice. Angajamentul nostru pentru politica uşilor deschise rămâne ferm. Reafirmăm decizia adoptată la Summitul de la Bucureşti, în 2008, şi toate celelalte decizii subsecvente cu privire la Georgia şi Ucraina.

  1. NATO este o alianţă defensivă. NATO va continua să protejeze populaţiile noastre şi să apere fiecare centimetru al teritoriului Aliat în orice moment. Vom proceda în acest mod în conformitate cu abordarea de 360 de grade şi împotriva tuturor ameninţărilor şi provocărilor. Condamnăm terorismul în toate formele şi manifestările sale şi suntem solidari cu Turcia în durerea pricinuită de pierderile de vieţi după recentele atacuri teroriste oribile.  Ne confruntăm cu ameninţări şi cu provocări din partea unor actori autoritari şi competitori strategici din toate direcţiile strategice. În faţa celei mai serioase ameninţări la adresa securităţii euroatlantice din ultimele decenii şi în conformitate cu Conceptul Strategic, implementăm un nou fundament pentru postura noastră de descurajare şi apărare prin consolidarea sa semnificativă şi prin dezvoltarea întregii game de forţe şi capabilităţi robuste, gata de luptă. Toate aceste demersuri vor consolida de o manieră substanţială descurajarea şi apărarea înaintată a NATO. Rămânem hotărâţi să ne pregătim, să descurajăm şi să ne apărăm împotriva atacurilor ostile la adresa infrastructurii critice Aliate. Orice atac împotriva Aliaţilor va primi un răspuns unit şi hotărât. Rămânem uniţi şi solidari în acţiunile noastre şi reafirmăm caracterul durabil al legăturii transatlantice între naţiunile noastre. Vom continua depunem eforturi pentru  pace, securitate şi stabilitate în întreaga zonă euroatlantică.

Pe de alta parte, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a plecat marţi seară, 29 noiembrie, la Beijing, unde s-a întâlnit joi, 1 decembrie, cu preşedintele chinez, Xi Jinping, confruntat cu manifestaţii de proporţii istorice împotriva restricţiilor sanitare şi pentru mai multă libertate, notează AFP, citată de Agerpres.ro.
„Charles Michel a fost invitat de preşedintele Xi. Când eşti invitat de preşedintele chinez, spui nu?”, a subliniat un responsabil european ca răspuns la criticile legate de o vizită considerată „inoportună”.
Politica „zero Covid” a Chinei, cu lockdown-urile sale draconice, a fost în ultimele zile ţinta unor vaste manifestaţii în mai multe oraşe din ţară, cea mai răspândită mişcare de contestare de la mobilizările pro-democraţie din 1989, ceea ce a condus cel mai înalt organism de securitate chinez să ceară marţi „represiunea” „forţelor ostile” noteaza universul.net.

Preşedintele Consiliului European (instituţia reprezentând statele membre ale UE) a ajuns miercuri în capitala Chinei, înainte de a se întâlni joi cu Xi Jinping, premierul Li Keqiang şi preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Naţionale Populare (ANP), Wu Bangguo.

Vizita sa, care intervine după ce cancelarul german Olaf Scholz a călătorit la Beijing la începutul lui noiembrie, urmează „dezbaterii strategice despre China” pe care au avut-o şefii de stat şi de guvern din UE în cursul unui summit în octombrie, a precizat responsabilul european.

Charles Michel „a fost mandatat de cei douăzeci şi şapte şi a dat curs unei invitaţii personale din partea preşedintelui Xi” în timpul ultimului summit G20, a subliniat el.

El va „apăra interesele UE” în cursul întrevederilor sale, „va aborda problemele drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale” şi „va avea un dialog sincer” cu Xi Jinping, a spus el.

„Momentul acestei vizite este foarte bine ales din cauza crizei economice şi energetice provocate de războiul din Ucraina”, a observat acest responsabil, potrivit căruia Charles Michel îl „va îndemna pe preşedintele Xi să-şi folosească influenţa pentru a pune capăt agresiunii Rusiei” şi îi va „explica sancţiunile decise de UE”. De asemenea, ar trebui să discute şi despre pandemia de COVID-19.

Această călătorie intervine într-un context de intense discuţii între europeni cu privire la modul de a se poziţiona în faţa Chinei, pe fondul agravării tensiunilor dintre Washington şi Beijing şi într-un moment în care UE încearcă să-şi reducă deficitul comercial abisal cu acest gigant asiatic.

UE consideră China ca „un partener, un concurent economic şi un rival sistemic”, conform formulării adoptate în 2019.

Relaţiile lor s-au deteriorat, în 2021, după adoptarea de către cei douăzeci şi şapte a unor sancţiuni în urma acuzaţiilor de încălcare a drepturilor omului în regiunea chineză Xinjiang.

Charles Michel trebuie să se ocupe, pe de o parte, de o ţară precum Germania, care are interese economice importante în China, şi de alte state membre precum Lituania, care şi-a atras furia Beijingului acceptând o reprezentanţă a Taiwanului sub propriul nume.

Conform Agerpres.ro, preşedintele Chinei, Xi Jinping, l-a asigurat joi pe preşedintele Consiliului European, Charles Michel, aflat în vizită la Beijing, că “nu există conflicte strategice” între China şi Uniunea Europeană şi că ambele părţi trebuie să-şi consolideze comunicarea şi să se coordoneze mai bine în sfera macroeconomică, transmite EFE.

“Nu există niciun conflict strategic între China şi UE. Trebuie să ne consolidăm coordonarea în sfera macroeconomică, să garantăm împreună un lanţ de aprovizionare stabil, să construim motoare pentru economia digitală sau pentru protejarea mediului înconjurător şi să pariem împreună pe noile energii sau pe inteligenţa artificială”, i-a transmis Xi lui Michel în timpul întâlnirii care a avut loc între cei doi înalţi oficiali la Beijing, a anunţat MAE chinez într-un comunicat.

Totodată, Xi a subliniat că ambele părţi trebuie “să se opună decuplării, unui nou război rece sau protecţionismului”.

“China va fi deschisă companiilor europene şi speră că UE va elimina interferenţele şi va oferi un climat de afaceri just şi transparent pentru companiile chineze”, a insistat Xi, care şi-a exprimat speranţa că UE se va transforma într-un “partener important” pentru ţara asiatică pentru ca ambele părţi “să profite de ocaziile oferite de piaţă”.

Însă, pentru aceasta, “trebuie să clarificăm faptul că nu avem diferende strategice fundamentale, nici conflicte între părţi. China nu doreşte să domine pe nimeni şi sprijină UE în menţinerea unei strategii autonome”, a insistat Xi.

“Sperăm ca instituţiile europene şi statele membre să poată avea o înţelegere obiectivă şi corectă asupra Chinei şi să adere la o politică de coexistenţă paşnică şi a cooperării”, a spus şeful statului chinez. Şi, “deşi există diferende de opinie în unele chestiuni”, ambele părţi trebuie “să menţină comunicarea, însă într-un mod constructiv”, a susţinut Xi.

“Cheia este să respectăm preocupările şi interesele celuilalt, în special în ceea ce priveşte suveranitatea şi integritatea teritorială, de a nu ne amesteca în afacerile interne ale celeilalte părţi”, a afirmat Xi, dând asigurări că Beijingul este pregătit să menţină Dialogul China-UE privind drepturile omului “pe baza egalităţii şi a respectului reciproc”.

“China, UE şi comunitatea internaţională au un interes comun, ca legăturile noastre să progreseze. Cu cât lumea este mai turbulentă şi cu cât ne confruntăm cu mai multe provocări globale, cu atât mai semnificative vor fi relaţiile dintre noi”, a insistat liderul chinez.

În ceea ce priveşte războiul din Ucraina, Xi a indicat că “o soluţie politică” este “în interesul Europei şi al ţărilor din Eurasia”. “Este necesar să se evite o escaladare sau ca această criză să se extindă. Insistăm asupra promovării negocierilor de pace şi a controlării efectelor indirecte ale crizei. China sprijină UE pentru ca aceasta să extindă medierea şi să se afle în fruntea edificării unei arhitecturi de securitate europene echilibrată, eficientă şi sustenabilă”, a spus Xi.

Potrivit comunicatului MAE chinez, Charles Michel a declarat la rândul său că UE este adepta unei strategii autonome, care respectă politica unei singure Chine şi care doreşte “consolidarea comunicării” pentru “reducerea neînţelegerilor” şi pentru “abordarea sfidărilor precum crizele energetică, sanitară şi climatică”.

“Partea europeană este dispusă să continue să impulsioneze procesul pentru a ajunge la un acord de investiţii între ambele părţi”, a spus Michel, citat de MAE chinez.

Totuşi, într-un comunicat al purtătorului de cuvânt al lui Michel emis de autorităţile europene, preşedintele Consiliului European a enumerat şi unele “dificultăţi” între ambele părţi, precum cele cu care se confruntă companiile europene în ţara asiatică şi care “au exacerbat” pe fondul pandemiei de coronavirus.

Potrivit purtătorului de cuvânt al lui Michel, între cele două părţi a avut loc “un schimb de experienţe” cu privire la epidemia de coronavirus din China într-un moment de nemulţumire generalizată şi de proteste faţă de politica de “COVID zero” a Beijingului, care presupune lockdown-uri în oraşe şi campanii de testare în masă.

În cadrul acestui schimb s-a menţionat că ambele părţi au vorbit “despre măsurile impuse de fiecare în parte şi de răspunsul societăţilor” la acestea.

În ceea ce priveşte dialogul China-UE privind drepturile omului, Michel a evidenţiat că va crea ocazia de a vorbi despre “situaţia minorităţilor şi a cazurilor individuale”.

Iar în privinţa Ucrainei, Michel a subliniat că autorităţile chineze trebuie “să contribuie pentru ca Rusia să pună capăt distrugerilor şi ocupaţiei sale brutale”, potrivit comunicatului părţii europene, care precizează că întrevederea dintre Michel şi Xi a durat trei ore.

T.H.

Scroll to Top
Scroll to Top